Poze cu pomi.....

In imaginea din stanga avem coroana in forma de piramida etajata, iar in dreapta coroana in forma de vas.

Alte poze cu muguri:)

In cele 2 imagini avem muguri roditori in diverse faze de evolutie:unul in timpul repausului iar celalalt, chiar inainte de a iesi floarea.

Muguri roditori+ muguri de frunze

Se observa diferenta intre aspectul mugurilor roditori si mugurele din care va rezulta frunza.

Fasonarea corecta

Imaginile prezinta schematic modul de taiere al unei ramuri.Numai taierea efectuata ca si in prima fig e corecta, celelalte 2 moduri de a scurtare fiind gresite.

Muguri roditori

In aceasta imagine se observa mugurii roditori obtinuti in urma unor taieri succesive.

Plantarea arborilor

Va-ti hotarat sa plantati un pom. Primele intrebari ce va trec prin cap sunt: cand il plantez?de unde il iau? si mai ales cum il plantez?In cele ce urmeaza voi incerca sa raspund cat mai clar si soincis la aceste intrebari.
Cei mai indicati pomi spre a fi plantati sunt pomii in varsta de 2 cel mult 3 ani.Specialistii recomanda, in cazul in care exista posibilitatea ca materialul saditor sa provina din pepiniera cea mai apropiata de locul unde se va face plantarea, deoarece,respectivii puieti sunt adaptati la conditiile climaterice specifice zonei. La cumparare,pomii trebuie sa indeplineasca cateva conditii de care depinde dezvoltarea lor ulterioara:
-sa aiba o crestere puternica si ramurile bine crescute
-scoarta sa fie sanatoasa, neteda,lucioasa fara rani iar mugurii sa fie bine formati
-rana de la altoire sa fie bine vindecata (rana se poate observa aproape de baza trunchiului sub forma unei mici denivelari,ca un inel).
-radacinile sa fie sanatoase,fara rani, si sa fie de cel putin 35 cm lungime
-trunchiul sa fie drept, fara rani deschise iar coroana sa aiba cel putin 4 ramuri bine crescute plus axul de prelungire.
Achizitionarea pomilor se poate face din piata, de la vanzatorii ambulanti, ( nu o recomand) sau de la pepinierele autorizate.Avantajul achizitionarii de la pepiniera este ca avem certitudinea ca am procurat un material de calitate plus pretul, care de regula mai mul decat cel din piata.
Timpul de plantare. Opinia generala este ca pomii se planteaza primavara insa rezultate mult mai bune se pot obtine plantand pomii toamna in intervalul 1 octombrie -sfarsitul lunii noiembrie, poate chiar si mai tarziu ,dar nu la mai putin de 15-20 pana la venirea inghetului. Avantajele plantarii de toamna sunt ca pana in primavara ce va urma,pamantul se va tasa bine in jurul radacinilor si eventualele rani produse la plantare au ragaz sa se vindece, astfel coroana fiind capabila sa dezvolte lastari vigurosi in noul an.Pe de alta parte in groapa facuta se acumuleaza apa din ploi si din zapezi, asigurand necesarul pomului in cazul unei primaveri mai secetoase. Plantarea se poate face si primavara devreme, la aprox 5-10 zile dupa trecerea inghetului.In cazul in care plantarea se face primavara aceasta trebuie sa se efectueze inaintea pornirii vegetatiei pentru a spori sansele ca pomul sa se prinda.
Fasonarea radacinilor.Lucrarea are ca scop netezirea taieturilor si a ranilor mici datorate scoaterii pomilor din pamant fiind recomandat a se face chiar la fata locului.Radacinile rupte sau zdrelite se fasoneaza deasupra ranilor, ramanand astfel numai partea sanatoasa,iar cele care sunt intregi se scurteaza numai in cazul in care nu incap in groapa.Fasonarea ramurilor nu se face inainte de plantare.
Mocirlirea radacinilor.Radacinile, ulterior fasonarii, se afunda intr-un amestec de pamant cu apa si cu balega ce are consistenta smantanii.Operatia se face chiar inainte de plantare si are ca scop crearea pe radacini a unei pelicule fine de mocirla ce ajuta la prinderea pomului.
Sapatul gropilor.E de preferat ca gropile sa fie sapate cu 1-2 luni inainte de plantare,marimea lor,depinzand de felul solului: in cazul solurilor grele sunt recomandate dimensiunile 1,50m X 1,50m adancimea fiind de 0,70 m; solurile mijlocii necesita o adancime de 1,20 X 1,20m cu o adancime de 0,70m, iar in solurile usoare groapa se va face de 1,00 X 1,00m fiind adanca de 0,60m. De regula gropile se fac patrate, insa in solurile mai nisipoase acestea se pot face si rotunde prntru a putea preveni prabusirea marginilor. Pamantul scos din groapa va fi asezat in 2 musuroaie,unul format din pamantul provenit din prima jumatate a gropii, iar celalalt din pamantul din a doua jumatate, aceasta masura fiindu-ne de folos ulterior. Se va acorda o atentie marita peretilor gropii ce trebuie sa fie drepti, astfel incat groapa sa nu se stramteze la fund. In cazul pantelor mai abrupte pentru a se impiedica fuga pamantului si pentru a se favoriza patrunderea apei in sol,bgropile se vor sapa dupa urmatorulprocedeu: -se taie brazde in stratul de telina (portiunea de sol de la suprafata,cu iarba) si se aseaza la marginea de jos a treptei(latimea treptei fiind de aprox. 1,5-2 m) -se sapa stratul de humus(stratul de pamant negru,imediat urmator) si se ingramadeste in partea de sus a treptei. -se niveleaza suprafata treptei, luand pamant din partea de sus si tragandu-se spre baza povarnisului (dand astfel treptei o usoara inclinare in sensul contrar al curgerii apei de ploaie) -se trage pamantul negru aflat in partea superioara a gropii asezandu-se in strat mai gros catre marginea terasei -in final brazdele de mranita se zidesc pe marginea de jos a terasei pentru a intari pamantul de umplutura.

(va urma)

Avantajele si Dezavantajele Prezentate de Sistemul de Cultura Clasic si Sistemul de Cultura Intensiv aplicate in Plantatiile Pomicole

Formele de coroana si ramurile de rod în plantatiile pomicole în functie de sistemul de cultura practicat.Sistemele de cultura folosite în practica pomicola se caracterizeaza prin: - marimea pomilor (specii, soiuri, soi-portaltoi), - forma de coroana, - gradul de mecanizare al lucrarilor, - durata de exploatare, marimea si calitatea fructelor, gradul de utilizare al terenului exprimat prin densitatea si distanta de plantare a pomilor, sistem de întretinere si exploatare a terenului, valoarea investitiei si costurile productiei. În pomicultura noastra se aplica trei sisteme de cultura: - sistemul clasic-traditional, agropomicol, - sistemul intensiv si - sistemul superintensiv.

Sistemul de cultura clasic-traditional, practicat din cele mai vechi timpuri a dominat în plantatiile noastre pomicole pâna în anul 1960.În zilele noastre sistemul se practica la unele specii viguroase, carora le lipsesc soiurile precoce, de vigoare redusa, sau nu au portaltoi vegetativi slabi. Aceste plantatii sunt situate în conditii mai aspre de mediu, pe pante mari, neamenajate. Sistemul se caracterizeaza prin pomi mari, rezultati din asocierea unor soiuri roditoare viguroase cu portaltoi generativi - salbatic sau franc - vigurosi si tardivi. Aceste soiuri sunt rezistente la ger, seceta si umiditate excesiva. Sistemul implica distante mari la plantare: la mar 8/7 m, la prun 7/6 m, la cires 8/7 m, la nuc 10/10 m sau 12/12 m. Densitatea în plantatie este mica: 80-400 pomi/ha. Datorita vigorii mari, volumul de productie al pomilor este diminuat din cauza unui schelet prea dezvoltat. Pomii intra târziu pe rod, la 6-7 ani de la plantare la pomacee si drupacee si la 10-14 ani la nucifere. Primele recolte obtinute sunt mici, iar productiile economice se realizeaza dupa 9-15 ani. Plantatiile au o durata mare de viata, de 40-90 ani. Lucrarile de întretinere se executa relativ greu. În unele tari s-a generalizat taierea si recoltarea mecanizata a fructelor pentru industrializare. Pomii au tendinta de supraîncarcare, fructifica periodic, tendinta care poate fi prevenita prin rarirea mecanica sau chimica a fructelor si prin scuturare. Pomii au recolte de 15-20 t/ha, din care numai 35-40% sunt fructe de calitatea I si extra. În prezent acest sistem de cultura este indicat pentru speciile nuc si castan, pentru fixarea terenurilor de pe pante si pentru productia de lemn.

În sistemul clasic predomina varianta agropomicola, cu distante de 10-12 m între rânduri si 2-4 m pe rând, iar pe interval se cultiva plante furajere în zonele de deal si specii legumicole pe terenuri mai fertile.Realizarea formelor de coroana prin taieri apare ca o necesitate stringenta, iar întretinerea la nivelul potentialului maxim de rodire poate fi realizata atât prin taieri, cât si cu ajutorul tratamentelor cu substante bioactive, care pot stimula cresterea în anumite etape în vederea realizarii echilibrului între cele doua procese. De-a lungul timpului s-au realizat, în functie de asociatia soi cu portaltoi, forme de coroana specifice sistemului de cultura clasic, specifice sistemului de cultura intensiv, specifice sistemului de cultura superintensiv si tip pajiste, dar si coroane în functie de gradul de mecanizare a lucrarilor si în functie de sistemul de recoltare.Coroanele pomilor cultivati în sistem clasic se caracterizeaza, în primul rând, printr-o structura de baza solida, care poate sa sustina productii mari de fructe la nivelul pomului. Aceste coroane au multe elemente de schelet si mai putin semischelet si formatiuni de rod, care sa evidentieze adevaratul potential de rodire a soiului. În plantatiile neîngrijite, acolo unde pomii sunt netaiati, fenomenele de crestere a pomilor se amplifica în perioada de tinerete, dar ele se reduc în perioada de mare productie si mai ales în perioada de declin. Lipsa taierilor conduce la aparitia alternantei de rodire ca o consecinta în procesele de crestere si fructificare, la manifestarea timpurie a fenomenului de degarnisire, la o îmbatrânire prematura a pomilor.Formele de coroana specifice sistemului de cultura clasic, cu rol esential în combaterea eroziunii solului pe terenurile în panta, sunt: piramida etajata rarita, piramida neetajata (coroana lieder), piramida întrerupta (vas întârziat), vasul ameliorat.

P i r a m i d a e t a j a t a r a r i t a respecta etajarea naturala si subordonarea ramurilor de schelet. Se caracterizeaza printr-o tulpina de 4,5-5 m, un ax cu trunchi de 80-100 cm, 2-3 etaje, primul etaj are 4 ramuri, al doilea 3 ramuri, al treilea 2 ramuri si ultimul o singura ramura. Distantele dintre etaje cresc de la baza spre vârful coroanei. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa sistemul bilateral-altern, iar distanta între etaje variaza 80-130 cm. Aceasta forma de coroana este recomandata pentru cires si se mai foloseste pentru unele soiuri de mar si castan .

P i r a m i d a n e e t a j a t a prezinta 8-9 ramuri de ordinul unu dispuse succesiv pe ax, la distanta de 25-40 cm una de alta la soiurile cu coroana larga si la 20 cm la soiurile cu crestere strânsa. Unghiurile de ramificare sunt de 45-50 grade. Aceasta forma de coroana asigura în plantatiile din S.U.A. recoltarea mecanizata a fructelor.

P i r a m i d a m i x t a prezinta la baza coroanei un etaj format din 3-4 ramuri, care pornesc din muguri succesivi, iar celelalte ramuri principale sunt repartizate în jurul axului la fel ca la piramida neetajata. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa sistemul bilateralalteral

P i r a m i d a î n t r e r u p t a sau v a s u l î n t â r z i a t (ameliorat) este o forma de coroana fara ax, cu 3-4 sarpante formate din muguri succesivi, cu conditii de iluminare îmbunatatite. Se foloseste cu bune rezultate în cultura marului si parului, cu o structura pe semischelet si schelet . Pentru speciile cu o tendinta puternica de degarnisire s-au conceput forme de coroana fara ax, cu 2-3 subsarpante fiecare.

V a s u l a m e l i o r a t prezinta un trunchi scurt de 60 cm, nu are ax si pe trunchi sunt inserate 3-4 sarpante situate la distanta de 10 cm. între ele, fiecare cu 2-3 subsarpante.

sursa: http://facultate.regielive.ro/

Despre pomi........

1.Partile din care sunt alcatuiti pomii.

La pomi, ca si la toate plantele dealtfel deosebim o parte care creste in pamant numita radacina si o alta parte care creste deasupra pamantului, numita tulpina sau structura aeriana a pomuluii.

Radacina este organul pomului cu ajutorul caruia este fixat in pamant si prin intermediul caruia isi ia hrana de care are nevoie. La nivelul radacinii avem: radacini de schelet ce sunt groase, lungi si puternice patrunzand de obicei la 2-3 m adancime, in lateral ajungand la distante ce depasesc de 1-2 ori marginea coroanei pomului. Radacinile active(adsorbante) imbraca radacinile de schelet pe toata lungimea lor, fiind mai scurte si mai subtiri decat ultimele, gasindu-se in numar mare intre stratul de pamant cuprins intre 25 si 80 cm adancime cele mai numeroare fiind dispuse in dreptul marginii coroanei.

Marimea si intinderea radacinillor difera de la specie la specie, astfel la cires,piersic,par si nuc acestea patrund mai mult in adancime, in schimb cele de la prun, visin si cais merg mai mult mai mult in lateral.

Tulpina este partea pomului care primind apa si substantele hranitoare le prelucreaza in frunze transformandu-le in in substante utile plantei, de asemenea la nivelul tulpinii intalnim florile si ulterior fructele. La tulpina deosebim in primul rand o portiune mai groasa ce porneste de la radacina si se prelungeste pana la varful pomului. Aceasta portiune, pe suprafata ce nu poarta ramuri, se numeste trunchi, iar de la primele ramuri si pana la varf se numeste axul coroanei. La nivelul axului sunt prinse ramuri impreuna cu care formeaza coroana pomului.

Ramurile unui pom indeplinesc diferite roluri, astfel avem: ramurile de schelet, care sunt mai puternice, groase si lungi ce poarta ramurile mai mici si mai scurte, din care ia nastere rodul si ce sustin cresterile anuale numite lastari. Pe pom sunt de regula 6-12 ramuri principale, in functie de distributia lor de-a lungul axului avand diferite tipuri de coroane(cu etaje sau fara etaje). Atunci cand ramurile principale sunt grupate cate 3-4 la un loc, intre grupe fiind o distanta de 0,7-1,3 m, avem de-a face cu o coroana in etaje sau piramida etajata. In caz contrar, cand ramurile se insira de-a lungul axului fara a forma etaje avem constituita o piramida neetajata.

Uneori, pomul este lipsit de ax si prezinta 3 ramuri principale pe care se formeaza intreaga coroana, aceasta forma de coroana poarta denumirea de vas.Cele 2 tipuri de coroane prezentate mai sus se obtin in urma taierilor efectuate de pomicultor, fiind lasati in voia lor, pomii crescand neregulat, prea des sau prea rar acest lucru avand o influenta negativa asupra rodului.

Ramurelele subtiri si scurte ce imbraca ramurile de schelet ce fac flori si fructe, se numesc ramuri de rod sau fructifere.Ele pot masura de la cativa cm pana la 25-50 cm. ele purtand muguri florali. Spre deosebire de ramurile de schelet acestea traiesc mai putin(10-15 ani) astfel ca pentru a-si putea pastra puterea de rodire un pom trebuie ajutat prin lucrari de taiere si intretinere sa formeze permanent ramuri de rod.

Pe langa aceste 2 tipuri de ramuri, mai avem si lastarii. Aceasta denumire fiind data ramurilor crescute in fiecare an. Primavara, lastarii,au structura ierboasa, odata cu trecerea timpului ei devenind lemnosi astfel ca toamna, la caderea frunzelor, ei se numesc ramuri. Toti lastarii crescuti intr-un an (de primavara pana toamna) se mai numesc si cresteri anuale. Lastarii pornesc din mugurii de crestere, ce nu sunt altii decat mugurii aflati la baza petiolului unei frunze aflate pe o ramura de 1 an(ce a fost anul trecut lastar).

La nivelul ramurilor deosebim 2 tipuri de muguri: mugurii de crestere si mugurii floriferi sau de rod. Mugurii de crestere si mugurii de rod se deosebesc unii de altii prin structura si forma. Astfel mugurii de rod sunt mai mari, mai umflati si cu varful mai rotunjit, pe cand cei de crestere sunt mai mici, mai subtiri si cu varful mai ascutit.

nota: in fotografia din stanga este un pom ce are coroana condusa in forma de vas, iar in dreapta e reprezentarea schematica a unei coroane in forma de piramida etajata

SURSE: Negrila, A. :"Sfaturi pentru cultura pomilor" ed. Agro-silvica, 1961

Blogul meu....

Heheheehe in sfarsit am si eu blog, loc de aberat si de comentat. Fiind un bun roman, adica bun de gura si placandu-mi sa bat campii fara nici un scop concret am facut acest blog. Cum adica despre ce sa aberez si ce sa comentez? pai nu exista atatea lucruri frumoase pe care le poti comenta. Aaaaaaaaaa, am uitat,T.V.-ul ne-a facut sa credem ca nu mai exista nimic frumos pe lumea asta, hehehehe aproape si-au indeplinit scopul. De ce "aproape?" e uite de-aia.....pentru ca mai exista si oameni pe care care ii doare fix in cot ca nu stiu ce clan tiganesc s-a macelarit cu un altul, ca serialul "Elodia" a ajuns la episodul 1232 si treburi de-astea de "enteres national".Citire placuta si multa sanatate!