Pentru cei pe care rezidentiatu' n-a putut sa-i mai incapa!{ sau au fost cam lenesi si nu au invatat)

PRACTICA ASISTATA/SUPRAVEGHEATA
Potrivit prevederilor Ordonantei Guvernului nr.12/2008 privind organizarea si
finantarea rezidentiatului si a Metodologiei pentru aplicarea acesteia aprobata prin OMSP
nr.917/2008, începând cu promotia 2005, absolventii licentiati ai facultatilor de
medicina, neconfirmati în rezidentiat, pot efectua 3 ani de practica supravegheata /asistata
în unitati sanitare publice si cabinete de medicina de familie.
Redam , mai jos textele de lege:
Ordonanta nr.12/2008
“Art. 18. - (1) Începând cu promotia 2005, absolventii licentiati ai facultatilor de
medicina, neconfirmati în rezidentiat, pot efectua 3 ani de practica supravegheata/asistata
în unitati sanitare publice, cabinete de medicina de familie, la solicitarea acestor unitati,
beneficiind de contract individual de munca pe durata determinata. Actul medical pe care
îl presteaza în timpul celor 3 ani de practica este sub responsabilitatea unui medic cu
drept de libera practica.
(2) Pe parcursul celor 3 ani, medicii care efectueaza practica supravegheata/asistata au
obligatia sa se prezinte la concursul de rezidentiat si dobândesc dreptul de libera practica
dupa promovarea examenului de medic specialist.
Art. 19. - Salarizarea se face de la bugetul de stat, iar salariul de baza se stabileste la
nivelul functiei de medic prevazute în Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 115/2004
privind salarizarea si alte drepturi ale personalului contractual din unitatile sanitare
publice din sectorul sanitar, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 125/2005,
cu modificarile si completarile ulterioare.
Art. 20. - Absolventii facultatilor de medicina care dupa încheierea practicii
supravegheate/asistate cu durata de 3 ani nu devin rezidenti pot fi angajati cu contract
individual de munca cu durata determinata/nedeterminata la cabinete medicale
individuale si servicii de ambulanta, sub îndrumarea unui medic cu drept de libera
practica, beneficiind de salarizarea prevazuta pentru functia de medic.
Art. 21. - Absolventii facultatilor de medicina care au finalizat stagiul de rezidentiat,
dar nu promoveaza examenul de medic specialist pot fi încadrati cu contract individual de
munca pe durata determinata/nedeterminata în servicii de primiri urgente sau în servicii
de ambulanta, sub îndrumarea unui medic cu drept de libera practica, beneficiind de
încadrarea pe functia de medic si de salarizarea corespunzatoare ultimului an de
rezidentiat, în functie de specialitatea în care au fost confirmati medici rezidenti. “
Metodologia la OMSF nr.917/2008
“ Art. 12. - (1) Unitatile sanitare publice si cabinetele de medicina de familie pot solicita
angajarea absolventilor licentiati ai facultatilor de medicina, neconfirmati în rezidentiat,
promotii ulterioare anului 2004. Solicitarile se transmit Ministerului Sanatatii Publice
prin autoritatile de sanatate publica.
(2) Încadrarea absolventilor licentiati ai facultatilor de medicina se face pe posturi de
medic, cu contract individual de munca pe durata determinata de cel mult 3 ani.
(3) Activitatea de practica supravegheata/asistata se desfasoara sub responsabilitatea
unui medic cu drept de libera practica, nominalizat de managerul unitatii sanitare,
respectiv de titularul cabinetului individual de medicina de familie.
(4) La finalul fiecarui an, medicul care are responsabilitatea supravegherii activitatii
practice medicale va întocmi o fisa de caracterizare potrivit modelului din anexa care face
parte integranta din prezenta metodologie, pe care o transmite autoritatii de sanatate
publica, cu avizul managerului.
(5) Autoritatile de sanatate publica si titularii cabinetelor individuale de medicina de
familie trimit Centrului National de Perfectionare în Domeniul Sanitar Bucuresti situatia
nominala cu medicii care efectueaza practica supravegheata/asistata, precum si fisele de
caracterizare prevazute la alin. (4).
Art. 13. - (1) Medicii aflati în practica supravegheata/ asistata au dreptul sa asiste si sa
ajute la examinarea pacientilor, sa efectueze investigatii si terapie sub stricta
supraveghere si responsabilitate a unui medic cu drept de libera practica.
(2) Actul medical pe care îl presteaza în timpul celor 3 ani de practica este sub
responsabilitatea unui medic cu drept de libera practica si are drept scop mentinerea si
dezvoltarea abilitatilor profesionale si cunostintelor dobândite pe parcursul facultatii. “
Prin adresa nr.XI/C/35980/2008 Ministerul Sanatatii Publice ne transmite
câteva precizari referitoare la practica supravegheata/asistata , respectiv:
-practica supravegheata/asistata se poate face exclusiv în unitati sanitare
publice în care nu se desfasoara program de pregatire în rezidentiat, si în cabinete
de medicina de familie, la solicitarea acestor unitati , medicii beneficiind de
încadrare pe post de medic, cu contract individual de munca pe durata determinata
de cel mult 3 ani.
-nu intra sub incidenta prevederilor din OG nr.12/2008 cabinetele de
medicina de familie care sunt organizate si functioneaza potrivit prevederilor Legii
nr.31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile ulterioare.
Solicitarile unitatilor sanitare publice si ale cabinetelor de medicina de
familie se transmit Ministerului Sanatatii Publice prin autoritatile de sanatate
publica. În acest sens autoritatile de sanatate publica vor transmite Ministerului
Sanatatii Publice dosarul medicilor care solicita sa efectueze practica
supravegheta/asistata, iar pentru unitatile sanitare publice vor solicita
suplimentarea cu posturile de medic necesare încadrarii acestora.
Dosarul medicilor va cuprinde : cererea, copia diplomei de licenta,
adeverinta medicala care sa ateste ca este apt fizic si neuropsihic pentru exercitarea
activitatii de practica supravegheata/asistata .
Cabinetele medicale individuale vor anexa solicitarii certificatul de
inregistrare al cabinetului, actul care atesta modalitatea de organizare al
cabinetului, dreptul de libera practica al medicului care asigura practica
supravegheata( certificatul de membru al Colegiului Medicilor).
Prin adresa nr.41425/22 iulie 2008 Ministerul Sanatatii Publice
completeaza precizarile de mai sus astfel :
- salarizarea medicilor care efectueaza practica supravegheata/asistata pe
parcursul celor 3 ani se suporta de la bugetul de stat.
- întrucât finantarea cabinetelor de medicina de familie de la bugetul de stat
nu se poate realiza in perioada imediat urmatoare, deoarece aceasta
presupune elaborarea unor reglementari suplimentare, se sugereaza
medicilor care doresc sa efectueze practica sa se reorienteze catre unitati
sanitare publice, în care nu se desfasoara program de pregatire prin
rezidentiat, cu exceptia serviciilor de ambulanta.



material preluat de pe http://www.aspmures.ro/comunicate/pract ... istata.pdf
De ce oare celelalte Autoritati de Sanatate Publica nu au pe site textul de mai sus????
Prima oara sunati la ASP-ul de care apartineti....apoi mergeti la directorul spitalului unde vreti sa va faceti stagiul, si ar fi bine sa mergeti la el cu Ordonanta de mai sus listata, caci se va uita la voi ca la felul 3 caci multi nu stiu de ea. Apoi va trebui sa va cautati medicul. De la spital se vor face 2 adrese catre minister: una de la director si una de la medicul care va ia sub abladuire ce vor fi trimise de la spital la ASP iar ASP-ul le va trimite la minister spre aprobare.
Sa avem succes!

SUN TZU

SUN TZU
Sun Tzu era originar din Statul Ch'i. Datorită cărţii sale despre arta războiului, el a obţinut o audienţă la Ho Lu, regele Statului Wu.
Ho Lu spuse: ,.Ţi-am citit în întregime cele treisprezece articole, domnule". Poţi proceda la o mică demonstraţie a artei de a stăpâni mişcarea trupelor?"
Sun Tzu răspunse: "Pot".
Ho Lu întrebă: "Poti face acelaşi lucru şi cu femeile?"
Sun Tzu spuse: "Da",
De îndată, regele îşi dădu încuviinţarea şi ordonă să fie aduse de la curte o sută optzeci de femei frumoase.
Sun Tzu le repartiză în două companii şi puse în frun¬tea lor pe cele două concubine preferate ale regelui. El le învăţă pe toate să poarte o halebardă. Apoi el spuse: "Ştiţi unde se găseşte inima, unde se găsesc mâna dreaptă, mâna stângă şi spatele?"
Femeile spuseră: "Ştim".
Bun Tzu spuse; "Când ordon "Faţa" întoarceţi-vă cu faţa, inima către mine; când spun "Stânga" întoarceţi-vă către mâna stângă; când spun "Dreapta" către dreapta; când spun "Înapoi" întoarceţi-mi spatele".
Femeile spuseră: "Am înţeles".
După enunţarea acestor pregătiri, au fost pregătite ar¬mele călăului.
Sun Tzu repetă ordinele de trei ori şi le explică de cinci ori, după care bătu semnalul pe tobă: "Întoarceţi-vă la dreapta." Femeile izbucniră în râs.
Sun Tzu zise: "Dacă indicaţile nu sunt clare şi ordi¬nele n-au fost complet explicate, este vina comandantu¬lui". El mai repetă ordinele de trei ori şi le explică de cinci ori şi bătu pe tobă semnalul de întoarcere la stânga. Din nou femeile izbucniră în râs.
Sun Tzu zise: "Dacă indicaţile nu sunt clare şi ordinele nu sunt explicite, este vina comandantului. Dar dacă indicaţiile au fost explicate şi ordinele nu sunt executate conform legii militare, aceasta înseamnă crimă din partea ofiţerilor". Apoi el ordonă: căpitanii companiei de dreapta şi acelei de stânga să fie decapitaţi.
Regele statului Wu, care de la terasa sa, asista la scenă, văzu că cele două concubine ale sale mult iubite vor fi executate. El se înfricoşă şi trimise în grabă pe aju¬torul său de câmp să ducă mesajul următor: "Eu ştiu acum că generalul este capabil să folosească trupe, fără aceste două concubine hrana mea nu va mai avea nici un gust. Dorinţa mea este ca ele să nu fie executate".
Sun Tzu răspunse: "Servitorul vostru a primit deja de la voi investitura de comandant şef; aşadar, când co¬mandantul este în fruntea armatei, el nu este obligat să accepte toate ordinele suveranului".
El ordonă deci ca cele două femei, care comandaseră trupele să fie executate, ca să dea un exemplu. Apoi el numi în fruntea companiilor pe cele care ocupau gradul imediat inferior.
După aceea din nou, el dădu drumul la tobă şi feme¬ile se întoarseră la stânga, la dreapta, cu faţa, cu spatele, se puseră în genunchi, se ridicară toate, exact cum cerea exerciţiul impus. Ele nu îndrăzniseră să facă nici cel mai mic zgomot.
Sun Tzu trimise atunci un mesager regelui pentru a-i duce ştirea următoare: "Trupele sunt acum în ordine. Re¬gele poate coborî pentru a le trece în revistă şi a le in¬specta. Ele pot fi folosite după voia regelui, ele pot merge prin foc şi prin apă".
Regele din Wu spuse: "Generalul poate să se retragă în apartamentele sale şi să se odihnească. Eu nu doresc să vin să le inspectez".
Sun Tzu spuse: "Regelui nu-i plac decât cuvintele goale. El nu-i capabil să le pună în practică".
Ho Lu îşi dădu atunci seama de capacităţile lui Sun Tzu ca şef al armatei şi, ca urmare, îl numi general. Sun Tzu provocă puternicul stat Ch'u la vest şi pătrunse în Ying; la nord, el ameninţă Statul Ch'i şi Chin. Dacă numele de Wu s-a ilustrat printre acelea ale seniorilor feudali, este în parte datorită realizărilor lui Sun Tzu (Yueh Chueh Shu spune: "Dincolo de Poarta Wu la Wu Hsieh, la o distanţă de zece li, se află un mare monument funerar, care este acela al lui Sun Tzu.

"Medic ! Sunt medic!" Oare????

"Gata,am terminat....sunt medic" .....Cam des auzite vorbele astea printre UNII colegi.....Am incheiat si ultima sesiune ce-i drept (nu toti). Dar oare medic asta inseamna.....sa termini medicina......sa fii medic? Sau sa faci ce face un medic? Sa stii ce face un medic si apoi sa faci.....Oare e indeajuns "SA FII"? Boala fuge cand aude ca ESTI medic? Preastimabililor si iubitilor colegi ce va intitulati cu atata emfaza MEDICI ce stim noi sa facem cand terminam medicina? Sa vorbim, sa dam cu presupusul,sa ne intitulam medici,sa visam la pacienti ce vin la noi cu traista de bani,sa......Stim de toate .....numai ce trebuie nu. Nimeni nu poate avea pretentia de la noi ca ar trebui sa stim ceea ce stie un medic.....Deci LASATI_O MAI MOALE CU FAZA CU "EU MARE MEDIC!" macar in fata colegilor care stiu cum sta treaba.......

"Medic ! Sunt medic!" Oare????

Primul salau de anul asta!!!!!!

Caldura de-ti vine sa-ti iei campii si la pleci acasa....oriunde-de-o fi asta. Maine am examen la urgente chirurgicale.....Nu am citit nimic,cu toate ca e putin....nu am citit....e ultimul examen...mi-e cald.....Ma duc la pescuit..........iau o dala din parcul copiilor in fund si dau.....si schimb shad-ul....si dau....si bag un gliter....si dau......S-a mai dus soarele un pic si un grup de avati s-a protapit sub salca sub care , cum v-am mai zis, dau.Si iara dau........Mai incolo un grup cam etnic tot sta in jurul unuia care da la rotativa.......numai de n-or veni la mine sa ma plictiseasca....Continui sa dau....Nu mai sunt atent,ma gandesc la pastravi.....la cleni, la raul de munte.....la gradina cu capsuni.....Schimb twister-ul.....si DAU.Avatul sare......dar nu la momeala mea......gandurile-mi zboara .....sus de tot....Vine etnicii....Vorbesc cu ei de complezenta,doar,doar or pleca.....Suna telefonul.....sunt in plin proces de recuperare...bag mana in buzunar raspund,iar undita se agata.......vorbesc intr-o doara incercand sa dezgat undita din buruieni.......si trag iarasi ......se zbate...mai trag ....E PESTE....."Trage pestele, trebuie sa-nchid,PA"........E ceva acolo....Neamurile indienilor agrega in jurul meu.....Vreau sa pleca......Vreau sa-mi traiesc singur aducerea la mal a acelui ceva .....E salau.....Unul cum nu am mai prins......Il tin in mana,sus,pe alee cu un ochi pe el si cu un ochi la cutia cu twistere langa care stau vre-o 2 din cei mentionati mai sus holbandu-se la ele..........Gata .......Sunt cu salaul mau........are vre-o 800 de grame........al doilea din istoria mea de pescar la plasticaraie.........Il tin.....Poate nu ar trebui......Totusi, il tin.......

Haggard - Eppur Si mUove, Live 30-3-2007

Per aspera ad astra by haggard

Haggard - Awaking the enturies

Tudor Gheorghe - Primavara

Tudor Gheorghe-Carul cu flori

Tudor Gheorghe-Toamna

Poze cu pomi.....

In imaginea din stanga avem coroana in forma de piramida etajata, iar in dreapta coroana in forma de vas.

Alte poze cu muguri:)

In cele 2 imagini avem muguri roditori in diverse faze de evolutie:unul in timpul repausului iar celalalt, chiar inainte de a iesi floarea.

Muguri roditori+ muguri de frunze

Se observa diferenta intre aspectul mugurilor roditori si mugurele din care va rezulta frunza.

Fasonarea corecta

Imaginile prezinta schematic modul de taiere al unei ramuri.Numai taierea efectuata ca si in prima fig e corecta, celelalte 2 moduri de a scurtare fiind gresite.

Muguri roditori

In aceasta imagine se observa mugurii roditori obtinuti in urma unor taieri succesive.

Plantarea arborilor

Va-ti hotarat sa plantati un pom. Primele intrebari ce va trec prin cap sunt: cand il plantez?de unde il iau? si mai ales cum il plantez?In cele ce urmeaza voi incerca sa raspund cat mai clar si soincis la aceste intrebari.
Cei mai indicati pomi spre a fi plantati sunt pomii in varsta de 2 cel mult 3 ani.Specialistii recomanda, in cazul in care exista posibilitatea ca materialul saditor sa provina din pepiniera cea mai apropiata de locul unde se va face plantarea, deoarece,respectivii puieti sunt adaptati la conditiile climaterice specifice zonei. La cumparare,pomii trebuie sa indeplineasca cateva conditii de care depinde dezvoltarea lor ulterioara:
-sa aiba o crestere puternica si ramurile bine crescute
-scoarta sa fie sanatoasa, neteda,lucioasa fara rani iar mugurii sa fie bine formati
-rana de la altoire sa fie bine vindecata (rana se poate observa aproape de baza trunchiului sub forma unei mici denivelari,ca un inel).
-radacinile sa fie sanatoase,fara rani, si sa fie de cel putin 35 cm lungime
-trunchiul sa fie drept, fara rani deschise iar coroana sa aiba cel putin 4 ramuri bine crescute plus axul de prelungire.
Achizitionarea pomilor se poate face din piata, de la vanzatorii ambulanti, ( nu o recomand) sau de la pepinierele autorizate.Avantajul achizitionarii de la pepiniera este ca avem certitudinea ca am procurat un material de calitate plus pretul, care de regula mai mul decat cel din piata.
Timpul de plantare. Opinia generala este ca pomii se planteaza primavara insa rezultate mult mai bune se pot obtine plantand pomii toamna in intervalul 1 octombrie -sfarsitul lunii noiembrie, poate chiar si mai tarziu ,dar nu la mai putin de 15-20 pana la venirea inghetului. Avantajele plantarii de toamna sunt ca pana in primavara ce va urma,pamantul se va tasa bine in jurul radacinilor si eventualele rani produse la plantare au ragaz sa se vindece, astfel coroana fiind capabila sa dezvolte lastari vigurosi in noul an.Pe de alta parte in groapa facuta se acumuleaza apa din ploi si din zapezi, asigurand necesarul pomului in cazul unei primaveri mai secetoase. Plantarea se poate face si primavara devreme, la aprox 5-10 zile dupa trecerea inghetului.In cazul in care plantarea se face primavara aceasta trebuie sa se efectueze inaintea pornirii vegetatiei pentru a spori sansele ca pomul sa se prinda.
Fasonarea radacinilor.Lucrarea are ca scop netezirea taieturilor si a ranilor mici datorate scoaterii pomilor din pamant fiind recomandat a se face chiar la fata locului.Radacinile rupte sau zdrelite se fasoneaza deasupra ranilor, ramanand astfel numai partea sanatoasa,iar cele care sunt intregi se scurteaza numai in cazul in care nu incap in groapa.Fasonarea ramurilor nu se face inainte de plantare.
Mocirlirea radacinilor.Radacinile, ulterior fasonarii, se afunda intr-un amestec de pamant cu apa si cu balega ce are consistenta smantanii.Operatia se face chiar inainte de plantare si are ca scop crearea pe radacini a unei pelicule fine de mocirla ce ajuta la prinderea pomului.
Sapatul gropilor.E de preferat ca gropile sa fie sapate cu 1-2 luni inainte de plantare,marimea lor,depinzand de felul solului: in cazul solurilor grele sunt recomandate dimensiunile 1,50m X 1,50m adancimea fiind de 0,70 m; solurile mijlocii necesita o adancime de 1,20 X 1,20m cu o adancime de 0,70m, iar in solurile usoare groapa se va face de 1,00 X 1,00m fiind adanca de 0,60m. De regula gropile se fac patrate, insa in solurile mai nisipoase acestea se pot face si rotunde prntru a putea preveni prabusirea marginilor. Pamantul scos din groapa va fi asezat in 2 musuroaie,unul format din pamantul provenit din prima jumatate a gropii, iar celalalt din pamantul din a doua jumatate, aceasta masura fiindu-ne de folos ulterior. Se va acorda o atentie marita peretilor gropii ce trebuie sa fie drepti, astfel incat groapa sa nu se stramteze la fund. In cazul pantelor mai abrupte pentru a se impiedica fuga pamantului si pentru a se favoriza patrunderea apei in sol,bgropile se vor sapa dupa urmatorulprocedeu: -se taie brazde in stratul de telina (portiunea de sol de la suprafata,cu iarba) si se aseaza la marginea de jos a treptei(latimea treptei fiind de aprox. 1,5-2 m) -se sapa stratul de humus(stratul de pamant negru,imediat urmator) si se ingramadeste in partea de sus a treptei. -se niveleaza suprafata treptei, luand pamant din partea de sus si tragandu-se spre baza povarnisului (dand astfel treptei o usoara inclinare in sensul contrar al curgerii apei de ploaie) -se trage pamantul negru aflat in partea superioara a gropii asezandu-se in strat mai gros catre marginea terasei -in final brazdele de mranita se zidesc pe marginea de jos a terasei pentru a intari pamantul de umplutura.

(va urma)

Avantajele si Dezavantajele Prezentate de Sistemul de Cultura Clasic si Sistemul de Cultura Intensiv aplicate in Plantatiile Pomicole

Formele de coroana si ramurile de rod în plantatiile pomicole în functie de sistemul de cultura practicat.Sistemele de cultura folosite în practica pomicola se caracterizeaza prin: - marimea pomilor (specii, soiuri, soi-portaltoi), - forma de coroana, - gradul de mecanizare al lucrarilor, - durata de exploatare, marimea si calitatea fructelor, gradul de utilizare al terenului exprimat prin densitatea si distanta de plantare a pomilor, sistem de întretinere si exploatare a terenului, valoarea investitiei si costurile productiei. În pomicultura noastra se aplica trei sisteme de cultura: - sistemul clasic-traditional, agropomicol, - sistemul intensiv si - sistemul superintensiv.

Sistemul de cultura clasic-traditional, practicat din cele mai vechi timpuri a dominat în plantatiile noastre pomicole pâna în anul 1960.În zilele noastre sistemul se practica la unele specii viguroase, carora le lipsesc soiurile precoce, de vigoare redusa, sau nu au portaltoi vegetativi slabi. Aceste plantatii sunt situate în conditii mai aspre de mediu, pe pante mari, neamenajate. Sistemul se caracterizeaza prin pomi mari, rezultati din asocierea unor soiuri roditoare viguroase cu portaltoi generativi - salbatic sau franc - vigurosi si tardivi. Aceste soiuri sunt rezistente la ger, seceta si umiditate excesiva. Sistemul implica distante mari la plantare: la mar 8/7 m, la prun 7/6 m, la cires 8/7 m, la nuc 10/10 m sau 12/12 m. Densitatea în plantatie este mica: 80-400 pomi/ha. Datorita vigorii mari, volumul de productie al pomilor este diminuat din cauza unui schelet prea dezvoltat. Pomii intra târziu pe rod, la 6-7 ani de la plantare la pomacee si drupacee si la 10-14 ani la nucifere. Primele recolte obtinute sunt mici, iar productiile economice se realizeaza dupa 9-15 ani. Plantatiile au o durata mare de viata, de 40-90 ani. Lucrarile de întretinere se executa relativ greu. În unele tari s-a generalizat taierea si recoltarea mecanizata a fructelor pentru industrializare. Pomii au tendinta de supraîncarcare, fructifica periodic, tendinta care poate fi prevenita prin rarirea mecanica sau chimica a fructelor si prin scuturare. Pomii au recolte de 15-20 t/ha, din care numai 35-40% sunt fructe de calitatea I si extra. În prezent acest sistem de cultura este indicat pentru speciile nuc si castan, pentru fixarea terenurilor de pe pante si pentru productia de lemn.

În sistemul clasic predomina varianta agropomicola, cu distante de 10-12 m între rânduri si 2-4 m pe rând, iar pe interval se cultiva plante furajere în zonele de deal si specii legumicole pe terenuri mai fertile.Realizarea formelor de coroana prin taieri apare ca o necesitate stringenta, iar întretinerea la nivelul potentialului maxim de rodire poate fi realizata atât prin taieri, cât si cu ajutorul tratamentelor cu substante bioactive, care pot stimula cresterea în anumite etape în vederea realizarii echilibrului între cele doua procese. De-a lungul timpului s-au realizat, în functie de asociatia soi cu portaltoi, forme de coroana specifice sistemului de cultura clasic, specifice sistemului de cultura intensiv, specifice sistemului de cultura superintensiv si tip pajiste, dar si coroane în functie de gradul de mecanizare a lucrarilor si în functie de sistemul de recoltare.Coroanele pomilor cultivati în sistem clasic se caracterizeaza, în primul rând, printr-o structura de baza solida, care poate sa sustina productii mari de fructe la nivelul pomului. Aceste coroane au multe elemente de schelet si mai putin semischelet si formatiuni de rod, care sa evidentieze adevaratul potential de rodire a soiului. În plantatiile neîngrijite, acolo unde pomii sunt netaiati, fenomenele de crestere a pomilor se amplifica în perioada de tinerete, dar ele se reduc în perioada de mare productie si mai ales în perioada de declin. Lipsa taierilor conduce la aparitia alternantei de rodire ca o consecinta în procesele de crestere si fructificare, la manifestarea timpurie a fenomenului de degarnisire, la o îmbatrânire prematura a pomilor.Formele de coroana specifice sistemului de cultura clasic, cu rol esential în combaterea eroziunii solului pe terenurile în panta, sunt: piramida etajata rarita, piramida neetajata (coroana lieder), piramida întrerupta (vas întârziat), vasul ameliorat.

P i r a m i d a e t a j a t a r a r i t a respecta etajarea naturala si subordonarea ramurilor de schelet. Se caracterizeaza printr-o tulpina de 4,5-5 m, un ax cu trunchi de 80-100 cm, 2-3 etaje, primul etaj are 4 ramuri, al doilea 3 ramuri, al treilea 2 ramuri si ultimul o singura ramura. Distantele dintre etaje cresc de la baza spre vârful coroanei. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa sistemul bilateral-altern, iar distanta între etaje variaza 80-130 cm. Aceasta forma de coroana este recomandata pentru cires si se mai foloseste pentru unele soiuri de mar si castan .

P i r a m i d a n e e t a j a t a prezinta 8-9 ramuri de ordinul unu dispuse succesiv pe ax, la distanta de 25-40 cm una de alta la soiurile cu coroana larga si la 20 cm la soiurile cu crestere strânsa. Unghiurile de ramificare sunt de 45-50 grade. Aceasta forma de coroana asigura în plantatiile din S.U.A. recoltarea mecanizata a fructelor.

P i r a m i d a m i x t a prezinta la baza coroanei un etaj format din 3-4 ramuri, care pornesc din muguri succesivi, iar celelalte ramuri principale sunt repartizate în jurul axului la fel ca la piramida neetajata. Ramificarea elementelor de schelet se face dupa sistemul bilateralalteral

P i r a m i d a î n t r e r u p t a sau v a s u l î n t â r z i a t (ameliorat) este o forma de coroana fara ax, cu 3-4 sarpante formate din muguri succesivi, cu conditii de iluminare îmbunatatite. Se foloseste cu bune rezultate în cultura marului si parului, cu o structura pe semischelet si schelet . Pentru speciile cu o tendinta puternica de degarnisire s-au conceput forme de coroana fara ax, cu 2-3 subsarpante fiecare.

V a s u l a m e l i o r a t prezinta un trunchi scurt de 60 cm, nu are ax si pe trunchi sunt inserate 3-4 sarpante situate la distanta de 10 cm. între ele, fiecare cu 2-3 subsarpante.

sursa: http://facultate.regielive.ro/

Despre pomi........

1.Partile din care sunt alcatuiti pomii.

La pomi, ca si la toate plantele dealtfel deosebim o parte care creste in pamant numita radacina si o alta parte care creste deasupra pamantului, numita tulpina sau structura aeriana a pomuluii.

Radacina este organul pomului cu ajutorul caruia este fixat in pamant si prin intermediul caruia isi ia hrana de care are nevoie. La nivelul radacinii avem: radacini de schelet ce sunt groase, lungi si puternice patrunzand de obicei la 2-3 m adancime, in lateral ajungand la distante ce depasesc de 1-2 ori marginea coroanei pomului. Radacinile active(adsorbante) imbraca radacinile de schelet pe toata lungimea lor, fiind mai scurte si mai subtiri decat ultimele, gasindu-se in numar mare intre stratul de pamant cuprins intre 25 si 80 cm adancime cele mai numeroare fiind dispuse in dreptul marginii coroanei.

Marimea si intinderea radacinillor difera de la specie la specie, astfel la cires,piersic,par si nuc acestea patrund mai mult in adancime, in schimb cele de la prun, visin si cais merg mai mult mai mult in lateral.

Tulpina este partea pomului care primind apa si substantele hranitoare le prelucreaza in frunze transformandu-le in in substante utile plantei, de asemenea la nivelul tulpinii intalnim florile si ulterior fructele. La tulpina deosebim in primul rand o portiune mai groasa ce porneste de la radacina si se prelungeste pana la varful pomului. Aceasta portiune, pe suprafata ce nu poarta ramuri, se numeste trunchi, iar de la primele ramuri si pana la varf se numeste axul coroanei. La nivelul axului sunt prinse ramuri impreuna cu care formeaza coroana pomului.

Ramurile unui pom indeplinesc diferite roluri, astfel avem: ramurile de schelet, care sunt mai puternice, groase si lungi ce poarta ramurile mai mici si mai scurte, din care ia nastere rodul si ce sustin cresterile anuale numite lastari. Pe pom sunt de regula 6-12 ramuri principale, in functie de distributia lor de-a lungul axului avand diferite tipuri de coroane(cu etaje sau fara etaje). Atunci cand ramurile principale sunt grupate cate 3-4 la un loc, intre grupe fiind o distanta de 0,7-1,3 m, avem de-a face cu o coroana in etaje sau piramida etajata. In caz contrar, cand ramurile se insira de-a lungul axului fara a forma etaje avem constituita o piramida neetajata.

Uneori, pomul este lipsit de ax si prezinta 3 ramuri principale pe care se formeaza intreaga coroana, aceasta forma de coroana poarta denumirea de vas.Cele 2 tipuri de coroane prezentate mai sus se obtin in urma taierilor efectuate de pomicultor, fiind lasati in voia lor, pomii crescand neregulat, prea des sau prea rar acest lucru avand o influenta negativa asupra rodului.

Ramurelele subtiri si scurte ce imbraca ramurile de schelet ce fac flori si fructe, se numesc ramuri de rod sau fructifere.Ele pot masura de la cativa cm pana la 25-50 cm. ele purtand muguri florali. Spre deosebire de ramurile de schelet acestea traiesc mai putin(10-15 ani) astfel ca pentru a-si putea pastra puterea de rodire un pom trebuie ajutat prin lucrari de taiere si intretinere sa formeze permanent ramuri de rod.

Pe langa aceste 2 tipuri de ramuri, mai avem si lastarii. Aceasta denumire fiind data ramurilor crescute in fiecare an. Primavara, lastarii,au structura ierboasa, odata cu trecerea timpului ei devenind lemnosi astfel ca toamna, la caderea frunzelor, ei se numesc ramuri. Toti lastarii crescuti intr-un an (de primavara pana toamna) se mai numesc si cresteri anuale. Lastarii pornesc din mugurii de crestere, ce nu sunt altii decat mugurii aflati la baza petiolului unei frunze aflate pe o ramura de 1 an(ce a fost anul trecut lastar).

La nivelul ramurilor deosebim 2 tipuri de muguri: mugurii de crestere si mugurii floriferi sau de rod. Mugurii de crestere si mugurii de rod se deosebesc unii de altii prin structura si forma. Astfel mugurii de rod sunt mai mari, mai umflati si cu varful mai rotunjit, pe cand cei de crestere sunt mai mici, mai subtiri si cu varful mai ascutit.

nota: in fotografia din stanga este un pom ce are coroana condusa in forma de vas, iar in dreapta e reprezentarea schematica a unei coroane in forma de piramida etajata

SURSE: Negrila, A. :"Sfaturi pentru cultura pomilor" ed. Agro-silvica, 1961

Blogul meu....

Heheheehe in sfarsit am si eu blog, loc de aberat si de comentat. Fiind un bun roman, adica bun de gura si placandu-mi sa bat campii fara nici un scop concret am facut acest blog. Cum adica despre ce sa aberez si ce sa comentez? pai nu exista atatea lucruri frumoase pe care le poti comenta. Aaaaaaaaaa, am uitat,T.V.-ul ne-a facut sa credem ca nu mai exista nimic frumos pe lumea asta, hehehehe aproape si-au indeplinit scopul. De ce "aproape?" e uite de-aia.....pentru ca mai exista si oameni pe care care ii doare fix in cot ca nu stiu ce clan tiganesc s-a macelarit cu un altul, ca serialul "Elodia" a ajuns la episodul 1232 si treburi de-astea de "enteres national".Citire placuta si multa sanatate!